....la casă irlandeză cu iz de Bucureşti ameţitor şi primăvăratec. A veces, ideile se transpun în cuvinte, căldură, oameni. În cazul de faţă, e vorba de ceva un pic altfel...în seria întâmplărilor fericite şi unice pe care, de ce să mă "jennez", le-am chemat pentru sufletul meu. Seara se anunţa interesantă, punctată de momente frumoase... Şi iată-ne, neicushorule, cum ne aflam trei graţii, aşteptând un om frumos, care se splendorea unic şi universal. Provenită din zodia calităţii şi a intensităţii absolute (la fel ca şi altă leoaică binecunoscută şi apreciată), Arabela Nicolau, în acea seară, a dorit şi ne.a poftit într.o călătorie în spaţiul unic şi splendid al vocii şi cuvintelor pregătite pentru degustare. Dar..înainte de asta, o să acord un rând locului - s.a potrivit ca o mânuşă Arabelei şi echipei ei :) Acum să trecem la chestii mai serioase, domnule, că vă fierb de...vreo 10 minute..."Meniul" a constat din melodii dragi, cunoscute, aşezate pe calapod leonin şi intens, care au mişcat şi strămutat întregul public. Un moment funny şi perfect integrat a fost "chemarea" bateriei - regia şi punerea în scenă au fost chiar binneee alese iar al doilea, un aşa-zis "şantaj sentimental cu iz de tupeu familiar şi familial" ne.a făcut să râdem şi după terminarea concertului. Aiest text...e scris cam la prima zicală matinală, dar ideea de bază e următoarea: ca să citez o bună prietenă, trag la "carnivore" şi mă bucur nespus. Aşa ca..încheind micul scrisorr..spun două chestii dragi şi bune: Ara...Bella!! Ara în catalană înseamnă Acum...iar restul, se subînţelege. Mulţumesc mult, dragii mei!!
sâmbătă, 17 martie 2012
O seară bună, pe bune bună
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu