Vedeţi voi...inspiraţia „loveşte” când nu te aştepţi...şi când nu ai pe ce scrie...ei bine, foloseşti ce ai la îndemână. Eu una am avut fiţuici, meniuri, etc. 17 noiembrie 2010...zi cu hârtii multe hhhJ
o Parisul în doi timpi şi trei mişcări: aeroport, hotel, acasă, hotel, plimbare, crevasă rasă, cal de masă, Parisul se lasă...mai greu, pe genunchiul meu. Văleu!
o În meniul de azi – soare cu praz/ În meniul de ieri-soare şi greieri/ În meniul de mâine- soare cu pâine. Murături cu ceapă, murături cu apă/ sapă după apă dar dă de ceapă.
o Mă simt brusc nobilă şi bună/ cam ca o mâţă prinsă la smântână/Mă simt brusc caldă şi-aromată/ ca plăcintă-brânză numaidecât mâncată/Mă simt brusc soare, ploaie, vară/ Cam ca un nor, o seară şi o pară/Mă simt brusc tu şi eu şi noi/Cam ca o viaţă nouă care-ncepe-n doi...
o O poezie cu gust de femeie matură mi-a făcut cadou un pumn în gură/Speriată de ideea de revenirea prin moarte/ A fugit de mine urlând ca din gură de şarpe/Din speranţa ei mută şi zuză-varză cu blană/Evoluţia moluştelor a căpătat valoare umană/Aşa că revin la ideea-mi divin-problematică: o femeie cu gust de poezie matură/Oare mi-ar da şi ea un pumn în gură?/ Sunt pragmatică- mă urc în trăsură.
o Îmi sunt datoare/ cu o explicaţie cu gust de soare/un zâmbet cald/o minune/cum s-ar cam zice pe la noi/ „Pe bune!”
o Exerciţii literare, praf de puşcă, stele de mare/ Astăzi, Ora Miercuri, am ieşit la plimbare/Trenul de Vrancea, Paris şi Olteny/Paradoxuri albastre şi fişicuri de yeni/Te iubesc cu-ardoare, pasiune şi poftă/Dragostea mea-i vânător, iar tu eşti în tolbă.
o Tind să fiu uşor teatrală/Dar mai mult când stau, nebunică-zbanghie, în pielea goală/Tind să fiu uşor mai artistă/Atunci când momentul prezent devine batistă/Tind să fiu foarte-foarte exotică/Dar numai atunci când renunţ a mai fi atât de nevrotică.
